fbpx
Geografia Județului Alba de Jos, 1923 / din colecția Robert Lixandru, fotolix.eu

Geografia Județului Alba de Jos, 1923

Pagini care se referă la Aiud din manualul “Geografia Județului Alba de Jos” 1923
înapoi

Geografia Județului Alba de Jos

pentru clasa a II-a primară

lucrată de R. Lupescu fost institutor în Craiova, Revizor școlar cl. II-a

Întocmită după ultimele date pedagogice și aprobată de Onor. Minister al Instrucțiunii Publice, din București, cu ordinul Nr. 237. din 7 Iulie 1923.
Ediția II, București, Editura “Cartea Românească”

….

M. M. L. L. R. R. Ferdinand și Regina Maria.

….

25. Orașul Aiud.

Orașul nostru se numește Aiud. El este așezat între dealuri, la vărsarea gârlei Aiud, în râul Mureș. Pe timpul strămoșilor noștri Romani, acest oraș purta numele de Brucla. Mai târziu, numele său de Aiud, se zice că l-a luat dela o biserică cu hramul Sf. Apostol Iuda. In vremea stăpânirii ungurești, orașul Aiud a fost colonizat de Sași, cari rând de rând, trecură la biserica ungurească. Azi, un sfert din locuitorii acestui oraș, sunt Români.

26. Planul orașului Aiud.

Din piața Regele Ferdinand I, spre răsărit-miază-noapte, pleacă bulevardul Mihai Viteazul; către miazănoapte, aleea Regina Maria, care merge până la grădina publică; spre apus, pornește tot din piața Regele Ferdinand I, calea Avram Iancu și strada Simion Bărnuți; iar către miazăzi, peste podul de fier, se ăntinde strada Prințul Carol; și tot din piață, peste podul de lemn, trecem în calea Unirii, care se prelungește spre apus, cu str. Ștefan cel Mare.

Dacă plecăm din piața Regele Ferdinand I, pe bulevardul Mihai Viteazul, prin piața I. C. Brătianu, pe str. Vânătorilor și pe str. Unirii, ajungem la gară. Pe aici, trece drumul de fier, dela miazăzi către miază-noapte, pe valea Mureșului. In partea de miazăzi a orașului, dealungul căii Unirii, e str. Mircea Vodă, care se prelungește spre apus, cu strada Valea Lupului.

Acestea sunt stradele cele mai însemnate din orașul Aiud.  Intre ele, sunt legate prin alte strade mai scurte, numite stradele, și prin pasuri sau trecători. Toate stradele și stradelele din Aiud, le putem însemna pe planul orașului, cum se vede mai sus.

27. Clădirile publice, piețele și fabricile

Cele mai principale clădiri publice, din orașul Aiud, sunt: Primăria, colegiul reformat, școala primară publică “Axente Sever”, biserica cu școala primară catolică, toate clădite în piața Regele Ferdinand I. În piața Regina Maria, sunt construite: biserica reformată și cea luterană; precum și două farmacii. Pe str. Simion Bărnuț, e biserica română unită, sinagoga israelită și grădina de copii.

Palatul administrativ, spitalul județian, școala medie de fete și fabrica de ciocolată se află toate pe calea Unirii. Lângă râușorul Aiud, avem 2 mori de apă și una cl electricitate. In str. Mircea Vodă, e palatul financiar, liceul de băieți, Titu Maiorescu și sanatorul de tuberculoși (ftizici). Fabrica de pielărie, fabrica de spirt, fabrica de cărămidă și cea de oțet, sunt construite în partea de apus a orașului.

Pe bulevardul Mihai Viteazul, e poliția, banca “Goronul” și Poșta; iar pe strada Tribunul Todor, e cazarma și târgul de vite. Judecătoria de ocol și penitenciarul sunt în piața I. C. Brătianul. In partea de răsărit a orașului sunt: abatorul pentru tăiatul vitelor, uzina electrică, fabrica de creozotat, în care se fierb traversele, pe cari se fixează șinele liniei fierate, fabrica de cherestea și fabrica de reparat mașini.

Toate acestea le putem desemna pe planul orașului.

Geografia Județului Alba de Jos, 1923 / din colecția Robert Lixandru, fotolix.eu