În interior se mai pastreaza doar vechiul arc de triumf, semicircular, asezat pe pilastri prevazuti cu cornise. Clopotnita are doua etaje, deschise fiecare cu catre o fereastra semicirculara, încadrata într-un chenar profilat spre exterior cu un glaf format dintr-o caveta larga între planuri oblice apartinând stilului romanic în interpretare gotica.  Portalul este specific goticului timpuriu. Deschiderea este în arc frânt, iar usciorii si arhivoltele sunt profilate prin toruri si scotii adânci. Capitelurile sunt înalte, cilindrice, delimitate în partea inferioara printr-o astregala, iar deasupra este prevazuta cu abacuri în forma de disc subtiat spre periferie. Acestea sunt decorate cu o frunza în relief.
Initial, aceasta biserica a avut trei nave, cu o turla-clopotnita iesita din fatada de vest si cu închidere de altar în forma octogonala si acoperis boltit în partea estica. Arcadele semicirculare cu console sobre au fost înzidite. Altarul cu clopotnita împartita în patru pânze de bolti cu arce ascendente, sprijinite pe consolele poligonului, are o fereastra cu opt lobi în partea de est, care este încadrata de doua linii paralele în forma de zig-zag.

Amintirea constructiei semicirculare vechi este pastrata de arcul de triumf de nisa preotilor, de deschizatura sacristiei de odinioara si de fereastra de nord a altarului. Marturiile existentei stilului gotic sunt ferestrelel clopotnitei si a portalului apusean, intrarea principala de azi si fereastra îngeminata din partea de sud a altarului, scoasa la iveala în anul 1969 cu ocazia lucrarilor de restauratie. Capitelele portalului apusean sunt ornamentate cu frunza de vita de vie. Detaliile semicirculare si cele gotice se încadreaza perfect în stilul arhitectonic al sfârsitului sec. al XIII-lea, iar portalul de vest, la începutul secolului al XIV-lea, marcheaza terminarea lucrarilor.  Biserica reformata din Teius se înrudeste cu bisericile mai vechi construite în stil romanic, din zona de colonizare saseasca si numai plastica arhitectonica tradeaza faza târzie. Datorita asezarii geografice a localitatii si mai ales datorita asezarii la întretaierea drumurilor, care strabat Transilvania, Teiusul a avut de câstigat, dar si de suferit. Biserica reformata a avut si ea aceeasi soarta, ca si tot orasul.

A fost devastata în timpul campaniei otomane din anul 1442 si cu prilejul ultimelor navaliri turco-tatare din anii 1658 – 1662. Dar, “cea mai grea distrugere a fost provocata în anul 1603, când mercenarii imperali condusi de Gheorghe Basta au devastat întreaga comuna si careia ia cazut prada biserica reformata”.

Biserica a ramas parasita aproape 100 de ani pâna în ultimul deceniu al anului 1700 când a fost refacuta. Au fost darâmate navele laterale ale bisericii afectate din incendiu si inutile, pentru comunitatea de credinciosi mult redusa la numar. În anul 1777 a fost construit tavanul castelat al bisericii cu ajutorul financiar al lui Zeyk Daniel. În anul 1772 au fost construite cele doua canate ale intrarii principale. În anii 1800 au avut loc lucrari la biserica. Au fost darâmate ramasitele sacristiei, s-a construit o nava flesa pe turn, au fost largite ferestrele navei centrale si fereastra de pe partea de sud a altarului. În primii ani ai secolului XX a fost transformat si redus în înaltime acoperisul navei, iar în anul 1930 acoperisul bisericii a fost înlocuit cu placi de azbo-ciment.

În anul 1969 biserica a fost restaurata. Cu aceasta ocazie au fost scoase la iveala deshizaturile usilor înzidite, ferestrele gemene din partea de sud a altarului, fragmente de pictura murala si numele unor sfinti, lânga amvon.

Biserica reformata din Teius, prin vechimea, prin dimensiunile si caracterul sau decorativ, ramâne una din cele mai importante monumente de arhitectura medievala din Transilvania.

sursa: biserici.org