fbpx

Castelul de la Sâncrai

Povestea castelului de la Sâncrai începe în secolul XIX și este legată de cea a familiilor nobiliare Kemeny și Banffy. Construit după un model renascentist, perfect simetric față de axa de acces, castelul a trecut printr-o primă etapă de extindere în 1890, când s-a ridicat corpul de sud-vest și turnul acestuia, care au o expresie stilistică de baroc târziu, ușor eclectic, cu accente neoclasice.

Tot atunci, castelul a primit porticele din fațadele principale și secundare, frontoane baroce puternic decorate.

Data celei de-a doua etape de extindere este incertă; atunci s-a ridicat turnul de nord-vest, corpul pentagonal de nord-est și corpul lateral de nord, dând o cu totul altă siluetă vechiului castel.

În 1947, destinația clădirii a fost schimbată în azil de copii cu dizabilități, iar clădirea a suferit mari transformări interioare și exterioare, majoritatea de natură să deformeze aspectul inițial, dar mai ales să ducă la degradări majore, datorate lipsei de profesionalism în intervenții.

INFO

Imagini vechi

Colecţia de cărţi poştale Robert Lixandru / fotolix.eu

Restaurarea castelului

Restaurarea și refuncționalizarea castelului s-au făcut de către Consiliul Județean Alba, experții în patrimoniu ai instituției acordând o atenție aparte elementelor de autentic care au supraviețuit „vijeliilor istorice”. Au fost puse în valoare detaliile care s-au păstrat neatinse de‑a lungul anului și s-au deschis spre utilizare publică noi spații, înainte nefuncționale, precum mansarda, devenită astăzi zonă expozițională.

Un asemenea detaliu original din arhitectura castelului s-a păstrat pe scara care duce în turnul octogonal; aceasta are un parapet din fier forjat cu un desen floral extrem de elaborat și decorativ, autentic și reprezentativ pentru stilul Art Nouveau.

De acum, acest element se regăsește în sigla noului Centru Cultural Castel Sâncrai, un simbol care pune în valoare tradiția locală și promovează un viitor dedicat eleganței, culturii și excelenței.

sursa www.castelsancrai.ro

Album foto

foto: © Lőrincz Zoltán
foto: © Harácsek Lehel
foto: © Balog Zoltán