Manastirea Ponor este situata la o altitudine de peste 1300 m, in extravilanul comunei Ponor, in partea central-nordica a judetului Alba, la o distanta de aproximativ 40 km de Aiud – orasul cel mai apropiat. Satul Ponor, atestat documentar pentru prima data in anul 1648, este asezat in Muntii Trascaului, prezentand un relief specific de munte dezvoltat pe calcare si flis. Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei si faunei precum si caracteristicile climatice il fac atractiv din punct de vedere turistic.

Manastirea Ponor este de monahi si il are ca staret pe parintele protosinghel Irineu Curtescu. Ucenic direct al lui Paisie Olaru de la Sihla, format in curentul duhovnicesc de la Sihastria, manastirea sa de metanie, parintele Irineu, intre anii 1990 – 2000, avea sa se nevoiasca la Schitul Prodromu din Sfantul Munte Athos.

Din cauza unor probleme de sanatate, s-a reintors in tara, la Manastirea Antim din Bucuresti, unde l-a ingrijit pe parintele Sofian Boghiu, in ultimii doi ani de viata ai acestuia. In Bucuresti, este iubit si respectat, iar plecarea lui a produs o nesfarsita tristete printre cei care il cunosc si il pretuiesc.

Dupa ce Comisia tehnica judeteana de amenajare a teritoriului, urbanism si lucrari publice din cadrul Consiliului Judetean Alba a aprobat documentatia pentru construirea manastirii si cu binecuvantarea IPS Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia, in anul 2002, au inceput lucrarile pentru ridicarea manastirii. Lacasul de cult are hramurile “Inaltarea Domnului” si “Sfantul Ierarh Nectarie”.

Ansamblul monahal are forma unei cetati, in centru sa fiind amplasata biserica. Complexul va cuprinde si un paraclis, o bucatarie, ateliere la parter si chilii la mansarda. Accesul in incinta se va realiza printr-un drum de legatura cu viitorul drum modernizat Ponor-Salciua. Drumul de legatura va avea lungimea de 4,75 km, acesta urmând sa fie modernizat de constructorii manastirii.

“La Manastirea Ponor, randuiala vietii monahale este mai aspra. Se mananca odata pe zi (la ora 3 pm), niciodata carne (nici peste), iar lunea, miercurea, vinerea si sambata seara, se face priveghere de toata noaptea. Adica dupa vecernia mica de la ora 17, urmeaza program de odihna pana la 22.30 cand incepe privegherea ce dureaza pana dimineata pe la 7-8. In restul zilelor, se savarsesc Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Sfanta Liturghie, parastas, incepand cu ora 3 noaptea. Principalele activitati ale calugarilor sunt rugaciunea si cateva ascultari simple.

La cativa kilometri mai jos, exista si o manastire de maici – sora cu cea din varful dealului – unde se bucura de povatuirea parintelui Irineu 16 maicute si surori. Programul acesteia este identic cu singura deosebire ca privegherile se fac in celelalte zile ale saptamanii: adica duminica, marti si joi, sambata fiind comuna celor doua”.

Cele doua manastiri vor avea o randuiala speciala in sensul ca la manastirea de calugari vor avea acces doar barbatii, iar la manastirea de maici vor putea intra doar femeile. Aceasta randuiala va intra in vigoare odata cu finalizarea lucrarilor.

“Un parinte de la manastirea de calugari spunea: chiar daca randuiala este mai aspra, ea aduce extraordinare roade duhovnicesti pentru cei care o urmeaza cu ravna, iar faptul ca putem vietui langa un staret purtator de Dumnezeu, precum Parintele Irineu, covarseste de mii de ori orice greutate, de orice natura ar fi. Nu am cuvinte sa multumesc Domnului pentru binecuvantarea de a fi ajuns langa parintele Irineu”.

sursa www.crestinortodox.ro